Sorin Blejnar scapă de condamnarea de 5 ani de închisoare. Motivul invocat de judecători

Curtea de Apel București a anulat condamnarea de 5 ani de închisoare primită în urmă cu șapte de ani de Sorin Blejnar, fost șef al ANAF. Decizia instanței este definitivă.

Condamnat în 2019 la cinci ani de închisoare, Sorin Blejnar a fost eliberat condiționat în 2021. A formulat o primă cale extraordinară de atac în 2023. Atunci a invocat că la momentul condamnării faptele sale erau prescrise. Curtea de Apel București i-a respins contestația în anulare.

El nu a cedat și a depus o a doua contestație. La 7 ani distanță de la condamnare, Curtea de Apel București a stabilit marți că Blejnar nu poate fi tras la răspundere în dosarul în care a fost acuzat că a primit 12 milioane de lei de la un om de afaceri în schimbul influenței. A intervenit prescripția, au motivat judecătorii, potrivit minutei publicate pe portalul instanței.
Cum motivează judecătorii

Decizia se bazează pe o reglementare a instanței supreme de anul trecut, prin care s-a stabilit că termenul de prescripție să se calculeze de la data săvârșirii primului act material.

În 2023, acesta a mai formulat o cerere similară, însă atunci a fost respinsă de Curtea de Apel București.

La judecarea celei de-a doua contestații în anulare, judecătorii CAB i-au dat câștig de cauză fostului șef ANAF. Instanța a desființat sentința din 2019, pe motiv de prescripție.

„Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influentă, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale (faptele din martie-aprilie 2011). Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii pe lângă infracțiunea pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale. Înlătură dispoziția privind obligarea inculpatului Blejnar Sorin la plata sumei de 7.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, obligat în primă instanță. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanței.

La condamnarea definitivă din 2019, judecătorii au menținut sechestru asigurator asupra bunurilor imobile aparţinând lui Sorin Blejnar până la concurenţa sumei de 12.513.894 lei, acuzat că a primit-o în schimbul folosirii influenței.

Sorin Blejnar a fost arestat preventiv, respectiv arestat la domiciliu în perioadele martie-august 2013, respectiv noiembrie-2016-aprilie 2017 și a executat pedeapsa în închisoare în perioada 7 mai 2019- 15 octombrie 2021.

În calea extraordinară de atac, Curtea a înlăturat doar condamnarea nu și dispozițiile privind sechestrul asigurator.
Un judecător s-a opus admiterii căii extraordinare de atac

Cea de-a doua contestație în anulare a avut un parcurs inedit la Curtea de Apel București. Inițial, cei doi judecători din complet au avut opinii diferite, unul apreciind că este inadmisibilă, celălalt susținând că poate fi judecată.

Pentru că nu au ajuns la un consens, în complet a fost desemnat un al treilea judecător care a decis că solicitarea fostului șef ANAF este admisibilă.

În februarie, anul curent, fostul șef al Fiscului a formulat o nouă contestație la executare. De această dată a cerut judecătorilor anularea condamnării invocând o decizie a instanței supreme de anul trecut. Este vorba de un recurs în interesul legii prin care s-a clarificat modul de calcul al termenului de prescripție în cazul infracțiunilor de corupție care s-au întins pe o perioadă mai lungă de timp.

Unele instanțe calculau termenul de prescripție de la primul act material, altele de la ultimul. Parchetul General a propus ca termenul să se calculeze de la data săvârșirii ultimei infracțiuni.
Decizia instanței supreme care a dus la anularea condamnării

Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca termenul de prescripție să se calculeze de la data săvârșirii primului act material. Decizia instanței supreme a devenit obligatorie o dată cu publicarea în Monitorul Oficial, 12 februarie 2025.

Judecătorul care a susținut că cererea lui Blejnar nu este admisibilă a arătat în opinia separată că această cale extraordinară de atac are autoritate de lucru judecat, având în vedere că instanța s-a mai pronunțat o dată în urmă cu trei ani pe aceeași solicitare.
Sorin Blejnar și mita de 12 milioane de lei

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Blejnar în 2016, acuzând că în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procent de 20% din valoarea unor contracte care urmau să fie încheiate la nivelul instituţiei publice.

Banii respectivi urmau să-i fie dați lui Blejnar în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât acestea să fie obţinute de firma omului de afaceri.

Conform DNA, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Blejnar şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme „fantomă” controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă de bani, lui Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei, spunea DNA.

Sursă: hotnews