Raport ONU: Nivelul foametei la nivel mondial scade pentru al treilea an consecutiv, dar disparitățile regionale persistă

În 2025, foametea la nivel mondial a scăzut pentru al treilea an consecutiv, demonstrând că progresul este posibil. Cu toate acestea, progresele rămân fragile, inegale și insuficiente pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în 2030, potrivit raportului „Situația securității alimentare și a nutriției în lume 2026” (SOFI 2026), publicat marți de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Raportul estimează că 7,8% din populația mondială s-a confruntat cu foametea în 2025, în scădere față de 8,1% în 2024 și 8,6% în 2022, confirmând un progres susținut, dar lent. Aceasta înseamnă că aproximativ 645 de milioane de persoane au fost afectate de foamete în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 14 milioane față de 2024 și de 43 de milioane față de 2022.

În ciuda progreselor la nivel global, redresarea rămâne inegală de la o regiune la alta. Asia, alături de America Latină și Caraibe, a înregistrat progrese constante în ultimii ani. În schimb, Africa găzduiește în prezent aproximativ 309 milioane de persoane care suferă de foame, comparativ cu 292 de milioane în Asia. Deși tendința ascendentă anterioară a Africii începe să se stabilizeze, ponderea populației sale care se confruntă cu foametea scăzând de la 20,3% în 2024 la 20,0% în 2025, continentul are acum cel mai mare număr de persoane care suferă de foamete în termeni absoluți, pe fondul unei populații în creștere rapidă.

Indicatorii mai cuprinzători privind accesul la alimente prezintă o situație similară. În 2025, se estimează că 25,8% din populația mondială (aproximativ 2,1 miliarde de persoane) s-a confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă, ceea ce înseamnă că, uneori, au fost nevoiți să facă compromisuri în ceea ce privește calitatea sau cantitatea alimentelor consumate. Această cifră reprezintă o scădere față de 27,1% în 2024 și 28,7% în 2020 – echivalentul a aproape 86 de milioane de persoane mai puțin decât în 2024 și 135 de milioane mai puțin decât în 2020, deși se menține încă peste nivelurile din perioada pre-pandemică.

Disparitățile regionale rămân marcante. Peste jumătate din populația Africii (56,6%) s-a confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă în 2025, comparativ cu 20,3% în Asia, 22,9% în America Latină și Caraibe și 8,7% în America de Nord și Europa. De asemenea, insecuritatea alimentară continuă să fie mai răspândită în zonele rurale decât în zonele periurbane și urbane, iar femeile rămân afectate în mod disproporționat, deși decalajul de gen s-a redus ușor în 2025.
Previziuni privind foametea în contextul conflictului din Orientul Mijlociu

Raportul anual prezintă, de asemenea, previziuni actualizate privind foametea pentru următorii cinci ani, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. În funcție de durata impactului crizei asupra inflației prețurilor la alimente – determinată de creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte – aproximativ 510–520 de milioane de persoane ar putea să se confrunte în continuare cu foametea în 2030 (față de proiecția mai optimistă de 503 milioane din scenariul pre-conflict), numărul global al persoanelor subnutrite urmând să scadă cu 20%. Cu toate acestea, alți factori potențiali de perturbare, inclusiv efectele fenomenelor meteorologice extreme, precum El Niño din 2026 și 2027, nu sunt luați în considerare în aceste proiecții și ar putea agrava și mai mult aceste efecte.

Autorii comuni ai raportului – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – avertizează că situația din Orientul Mijlociu din 2026, alături de fenomenele meteorologice extreme și de reducerile asistenței oficiale pentru dezvoltare și ale finanțării umanitare, amenință să submineze progresele înregistrate în combaterea foametei la nivel mondial.
Progrese lente în ceea ce privește obiectivele globale în materie de nutriție

Raportul subliniază că progresele la nivel mondial în ceea ce privește nutriția maternă și infantilă rămân, de asemenea, insuficiente pentru a îndeplini angajamentele internaționale, inclusiv obiectivele de nutriție pentru 2030.

Indicatori precum întârzierea de creștere la copii, emacierea, supraponderalitatea, greutatea scăzută la naștere și alăptarea exclusivă arată doar îmbunătățiri marginale, iar progresul este prea lent pentru a atinge obiectivele. În același timp, anemia în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani se agravează, în timp ce prevalența obezității la adulți înregistrează o creștere constantă – de la 12,1% în 2012 la 16,2% în 2024 – contrar obiectivului de a stopa această creștere până în 2025. Doar 30,8% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni din întreaga lume au o dietă cu o diversitate minimă, iar 150 de milioane de copii sub cinci ani suferă în continuare de întârziere de creștere.

Progresele înregistrează din nou diferențe semnificative de la o regiune la alta. Prevalența întârzierii de creștere la copii este în scădere în Africa și se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivului pentru 2030 în Asia, în timp ce ratele de alăptare exclusivă sunt în creștere în toate regiunile pentru care există date disponibile. Cu toate acestea, aproape toate regiunile se confruntă cu disparități tot mai mari în ceea ce privește combaterea anemiei în rândul femeilor, iar supraponderalitatea la copii crește rapid în Oceania.
Costul unei diete sănătoase

Raportul SOFI din acest an analizează în detaliu costul unei alimentații sănătoase – cheltuiala minimă medie necesară pentru a obține alimente disponibile la nivel local care să satisfacă necesarul energetic și majoritatea necesităților nutriționale. Potrivit FAO și OMS, o alimentație sănătoasă este una adecvată, echilibrată, diversificată și moderată.

Raportul subliniază faptul că factorul reprezentat de cost rămâne o constrângere majoră în calea atingerii ODD 2 (Foamete Zero), deși reducerea acestor costuri nu va fi suficientă, în sine, pentru a îmbunătăți calitatea alimentației și rezultatele nutriționale.

În 2025, costul mediu global al unei alimentații sănătoase a crescut la 4,28 dolari la paritatea puterii de cumpărare (PPP) pe persoană pe zi, față de 3,44 dolari PPP în 2021 și 2,94 dolari PPP în 2017, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în America Latină și Caraibe (4,91 dolari PPP). În același timp, numărul persoanelor care nu își pot permite o alimentație sănătoasă a scăzut – de la 2,97 miliarde (37,4% din populația mondială) în 2021 la 2,69 miliarde (32,7%) în 2025.

Cu toate acestea, această tendință ascunde disparități regionale semnificative. În Africa, accesibilitatea s-a înrăutățit semnificativ, 66,6% din populație neputându-și permite o alimentație sănătoasă în 2025 – mai mult decât dublul nivelurilor observate în Asia, precum și în America Latină și Caraibe.

Costurile unei alimentații sănătoase variază considerabil de la o regiune la alta, din cauza diferențelor structurale ale sistemelor agroalimentare. Alimentele de origine animală, fructele și legumele reprezintă cea mai mare pondere a costurilor, în timp ce alimentele de bază bogate în amidon contribuie relativ puțin. Alimentele de origine animală reprezintă cel mai mare factor care contribuie la costul unei alimentații sănătoase în Africa, în timp ce legumele reprezintă cea mai mare pondere în America Latină și Caraibe.

Lanțurile valorice alimentare sunt un factor determinant major al prețurilor. Activitățile ulterioare recoltării reprezintă între 70 și 75% din suma plătită de consumatori, până la 40% din costurile totale provenind din prelucrare, logistică și comerțul cu ridicata. Îmbunătățirea eficienței în aceste segmente este, prin urmare, esențială, în special pentru reducerea costului alimentelor perisabile și bogate în nutrienți.

Reducerea costului unei alimentații sănătoase necesită măsuri de politică adaptate contextului, care să extindă oferta de alimente nutritive și să reducă în același timp costurile structurale de-a lungul lanțurilor valorice agroalimentare. Aceasta include investiții în infrastructură, cercetare și dezvoltare, irigații și lanțuri frigorifice, alături de reforme în domeniul subvențiilor, al facilitării comerțului și al cadrelor de reglementare.

Intervențiile țintite care stimulează productivitatea, reduc pierderile și promovează practicile durabile pot îmbunătăți simultan rezultatele nutriționale, consolida reziliența și sprijini obiectivele climatice.

„Ne așteaptă o muncă imensă în anii care vor urma până în 2030. Cu toate acestea, o lume în care o alimentație sănătoasă nu mai este inaccesibilă pentru aproape una din trei persoane este o lume pe care merită să o construim”, se arată în raport.

Declarații:

Directorul general al FAO, QU Dongyu: „Raportul arată că progresul este posibil, dar trebuie să acționăm mai repede. Eliminarea foametei și asigurarea accesului la o alimentație sănătoasă necesită angajament politic, investiții susținute și politici stimulative. Crizele recente – de la dezastre naturale, precum pandemia de COVID-19, până la dezastre provocate de om, cum ar fi focarele de conflict, războiul din Ucraina, criza din Gaza și recentele perturbări din Strâmtoarea Ormuz – au demonstrat atât reziliența sistemelor agroalimentare, cât și necesitatea de a le consolida în continuare pentru a veni mai bine în întâmpinarea celor mai vulnerabili oameni, agricultori și consumatori din lume.”

Președintele IFAD, Alvaro Lario: „Raportul SOFI ne arată că prețul unei alimentații sănătoase continuă să crească și că aproape 2,7 miliarde de oameni ar putea să nu-și permită încă o alimentație sănătoasă. Lanțurile valorice reziliente trebuie să constituie o parte centrală a soluției. Sarcina noastră acum este să transformăm datele furnizate de SOFI în investiții – și să facem acest lucru prin parteneriate. Împreună, putem construi lanțurile valorice, sistemele de piață și economiile rurale care fac ca alimentele sănătoase să fie accesibile pentru toți.”

Directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell: „Fiecare copil merită șansa de a crește și de a se dezvolta la întregul potențial, iar acest lucru începe cu accesul la alimente nutritive și la prețuri accesibile. Acest raport ne reamintește în mod clar că milioane de copii și familii nu se pot baza pe sistemele alimentare. Alimentația, sănătatea, educația și protecția socială trebuie conlucreze pentru a proteja copiii și femeile cele mai vulnerabile de șocurile globale.”

Directorul executiv interimar al PAM, Carl Skau: „În spatele fiecărei cifre din acest raport se află o familie care calculează costul alimentelor. Conflictele și șocurile climatice îi împing și mai mult dincolo de posibilitățile lor. Trebuie să continuăm să colaborăm cu agențiile partenere, guvernele și comunitățile pentru a construi sisteme alimentare care să reziste la șocuri, astfel încât familiile să-și poată permite o alimentație nutritivă, chiar și în perioade de criză. Acum avem nevoie de investiții susținute, proporționale cu amploarea provocării.”

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „Deși salutăm progresele evidente pe care le-am înregistrat în reducerea foametei, o alimentație sănătoasă rămâne în continuare inaccesibilă pentru una din trei persoane la nivel global. Obezitatea este în creștere, iar progresele în ceea ce privește nutriția maternă și a copiilor stagnează. Dar știm ce funcționează: politici care fac din alimentele sănătoase alegerea ușoară, promovarea alăptării, etichetarea pe fața ambalajelor, impozitarea produselor nesănătoase și protejarea copiilor împotriva marketingului dăunător. Alimentația sănătoasă nu este un lux – ea reprezintă fundamentul sănătății și trebuie să fie la îndemâna tuturor.”