Indicele de masă corporală este un instrument depășit. Noul scor care ar putea schimba tratamentul problemelor cu greutatea

Două persoane cu același indice de masă corporală pot avea riscuri foarte diferite de diabet, boli cardiovasculare sau cancer. Un nou instrument dezvoltat de cercetători britanici și germani ar putea estima mai precis cine are nevoie de tratament pentru obezitate înainte de apariția complicațiilor.

Pentru a identifica riscurile reale ale excesului ponderal, ar putea fi util un nou instrument, dezvoltat de cercetătorii din Marea Britanie în colaborare cu cei din Germania. OBSCORE este un scor predictiv, comparabil ca principiu cu instrumentele de evaluare a riscului utilizate în cardiologie, cum este SCORE 2, integrat deja în practica medicală încă din 2021.

OBSCORE, instrumentul creat de academicienii de la Queen Mary University of London și cei de la Institutul de Sănătate din Berlin, nu este încă utilizat în practica medicală de rutină, deși a fost dezvoltat și validat în cadrul studiului publicat în Nature Medicine. Rolul său este de a completa datele obținute cu ajutorul indicatorului utilizat în mod curent pentru clasificarea excesului ponderal, indicele de masă corporală (IMC). Acesta din urmă e considerat depășit de specialiști în contextul în care tot mai multe persoane sunt afectate de excesul ponderal, explică dr. Oana Pop, medic specialist diabet și nutriție în cadrul Hyperclinicii Medlife Oradea.

„Discutăm deja la congrese, de aproximativ un an-doi, că este nevoie să găsim un alt algoritm pe lângă IMC. Avem nevoie de un nou instrument pe care să-l utilizăm în obezitate. În momentul de față studiul referitor la OBSCORE a fost publicat în revista de specialitate Nature Medicine, dar instrumentul nu se utilizează la scară largă. Dacă va fi adoptat, cu siguranță ne va oferi indicații mult mai valoroase decât banalul IMC”, a declarat medicul Oana Pop.

Concret, OBSCORE a fost dezvoltat folosind datele a aproximativ 200.000 de adulți cu IMC de cel puțin 27 kg/m², incluși în UK Biobank. În cadrul acestei cercetări au fost analizate mii de caracteristici clinice, moleculare și legate de starea de sănătate, cu ajutorul unor algoritmi de învățare automată.
Un IMC mai mic nu înseamnă întotdeauna un risc mai mic

Modelul a fost construit astfel încât să poată estima riscul de apariție a 18 complicații asociate obezității în următorii 10 ani, arată studiul publicat în Nature Medicine.

„Un instrument precum OBSCORE va fi foarte bun, pentru că vom putea prioritiza intrarea în tratament a pacienților. Spre exemplu, să spunem că am un pacient cu un IMC corespunzător obezității de gradul 3. Atunci când ne gândim la obezitate ne gândim automat la un pacient cu riscuri multiple, și da, poate să fie așa. Însă, la fel de bine, el poate să fie un pacient fără prediabet, cu tensiune arterială normală, cu un profil lipidic relativ în parametri și fără rinichi afectați. Poate să aibă doar obezitate. În același timp, putem avea un pacient cu un IMC corespunzător supraponderalității, apropiat de pragul obezității de gradul 1, dar care să prezinte deja prediabet, hiperinsulinism, hipertensiune, dislipidemie – adică valori anormale ale colesterolului și ale trigliceridelor – și ficat gras. Evident că riscul mai mare îl are pacientul care e mai slab, dar care are foarte multe complicații medicale”, explică dr. Oana Pop.

OBSCORE utilizează 20 de variabile clinice, biologice și demografice pentru a estima riscul individual de apariție a 18 complicații asociate obezității. Printre caracteristicile evaluate se numără vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, valorile tensiunii arteriale, profilul lipidic, funcția renală și glicemia. Instrumentul poate integra și informații despre afecțiunile deja diagnosticate, care pot crește riscul individual.

„Practic, în funcție de acești parametri, acest OBSCORE calculează, independent de IMC, care sunt riscurile pentru pacient în următorii 10 ani. Și atunci, ideea este ca pacientul să fie tratat cât mai repede pentru a nu ajunge la complicații”, susține diabetologul Oana Pop.
De ce problemele cu greutatea necesită tratament pe termen lung

Medicii români urmăresc deja parametrii incluși în OBSCORE pentru a-și da seama de riscurile pacientului. Adoptarea la scară largă a instrumentului creat de cercetătorii britanici și germani va reprezenta, de fapt, o standardizare a practicii medicale în obezitate.

„Eu tratez obezitatea de mai bine de 11 ani, dinainte să avem aceste terapii (n.r. – medicul se referă la tratamentele moderne de slăbit de tipul GLP-1) care ajută foarte mult în obezitate. Întotdeauna am urmărit parametrii biologici sau bolile diagnosticate care pot agrava starea de sănătate a pacientului. Odată cu scăderea în greutate, riscurile s-au redus, iar unele dintre problemele metabolice s-au atenuat semnificativ sau au intrat în remisie”, explică specialista.

Obezitatea nu este doar o problemă estetică, ci o boală cronică și complexă, influențată de factori metabolici, genetici, hormonali, comportamentali, psihologici și de mediu. „Fără un tratament și o monitorizare pe termen lung, multe persoane recâștigă, în anii următori, o parte importantă din greutatea pierdută sau chiar revin la greutatea inițială. Procesul este influențat de mecanisme biologice, metabolice și hormonale”, punctează dr. Pop.

În prezent, recomandările sunt ca, pe lângă IMC, să se măsoare circumferința taliei pacientului și circumferința gâtului, metodă mai puțin utilizată în România. În plus, diabetologii folosesc diverse instrumente pentru a afla care este compoziția corporală a pacientului, cum sunt DEXA și cântarele InBody.

„Noi deja urmărim pacientul care are obezitate. OBSCORE va fi de un real ajutor și probabil că va fi implementat. Va standardiza practicile, pentru că în obezitate lipsește un astfel de instrument”, spune medicul.
Cât contează alimentația corectă? „80%”

Obezitatea este o problemă de sănătate publică. În 2022, una din opt persoane din lume trăia cu obezitate, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). La nivel mondial, 890 de milioane de adulți sufereau de obezitate și 2,5 miliarde erau încadrați ca fiind supraponderali, arată OMS. În România, prevalența obezității la adulți este de 38,3%, proporție care ne plasează pe primele poziții la nivel european, arată Global Obesity Observatory.

„În obezitate, o mare importanță o au genele, dar de cele mai multe ori și stilul de viață își spune cuvântul. Pe de altă parte, e important să reținem că un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație corectă în proporție de 80%”, afirmă diabetologul Oana Pop.

Însă o alimentație corectă nu înseamnă cure de slăbire, post intermitent sau dietă ketogenică. Printre modelele alimentare cu cele mai solide dovezi pentru sănătatea metabolică și cardiovasculară se numără dieta mediteraneeană și dieta DASH.

„Dieta mediteraneeană este bogată în legume, fructe, leguminoase, conține carne slabă de pasăre, pește, ulei de măsline, ocazional și partea de lactate, brânzeturi slabe. Și mai există dieta DASH, dezvoltată inițial pentru prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale. Nu recomand alte diete, pentru că nu sunt susținute de studii medicale serioase”, mai spune dr. Oana Pop.

În plus, este esențială hidratarea, care înseamnă consum de apă minerală plată sau carbogazoasă, nu sucuri, energizante sau fresh-uri. Iar mișcarea este responsabilă pentru restul de 20% în menținerea unui stil de viață sănătos, consideră specialista.

Sursă: hotnews