Tot ce trebuie să ştii despre alergia la ambrozie. Medic: „Tratamentul trebuie început înainte ca planta să înflorească”

Statisticile arată că peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie, o plantă care înfloreşte în luna iulie, dar care devine periculoasă pentru alergici în lunile august, septembrie şi chiar octombrie, în perioada de polenizare. Pentru că afectează din ce în ce mai mulţi români, există chiar şi o lege de distrugere a ambroziei, act normativ prevăzut cu sancţiuni pentru nerespectare. Dr. Felicia Bănărescu, medic alergolog la Clinica MedLife Timişoara Cetăţii atenţionează pacienţii că tratamentul împotriva acestei alergii sezoniere ar trebui început înainte ca planta să înflorească, cu atât mai mult în cazul celor care au observat că simptomele s-au agravat de la o vară la alta. În plus, suplimentele alimentare nu ar trebui să înlocuiască tratamentul medical pentru alergia la ambrozie.
Ambrozia produce o cantitate uriaşă de polen

Alergia la ambrozie este o boală respiratorie provocată de polenul plantei Ambrosia artemisiifolia, o buruiană cu răspândire mare, care apare pe terenuri neîngrijite, margini de drum, spații virane sau șantiere.

„Din cauza răspândirii sale şi a faptului că nu sunt luate măsuri de distrugere eficiente, ambrozia creează probleme pacienţilor alergici, care resimt intens sezonul de polenizare al acestei plante. Un alt motiv important este faptul că polenul de ambrozie este extrem de alergenic, deoarece particulele sunt foarte mici și pot pătrunde ușor în căile respiratorii, iar o singură plantă produce o cantitate foarte mare de polen care poate fi transportat de vânt pe distanțe de kilometri. Sezonul tipic de polenizare al plantei este august-septembrie, cu vârf la sfârșit de august și început de septembrie, dar la unii pacienți simptomele pot începe mai devreme și pot persista până toamna târziu, în octombrie, în funcție de temperatură și de cantitatea de polen din aer”, a explicat dr. Felicia Bănărescu.
Alergia la ambrozie poate fi agravată de unele alimente

Simptomele tipice la pacienții cu alergie la ambrozie sunt cele ale unei rinite alergice sezoniere, dar pot evolua spre astm dacă nu sunt tratate corespunzător. Pacienții pot avea strănut repetitiv, nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărimi de nas, ochi roșii, lăcrimare, mâncărimi oculare și senzație de iritație în gât.

„La unii pacienți apar și simptome respiratorii inferioare, cum ar fi tusea seacă, dificultățile de respirație, senzația de apăsare în piept sau respirația șuierătoare. Acestea pot sugera progresia unei rinite către un astm alergic. Un aspect mai puțin cunoscut este că unii pacienți cu alergie la ambrozie pot prezenta și sindrom de alergie orală, numit și sindrom polen-aliment. Acesta apare prin reacții încrucișate între alergenii din polenul de ambrozie și anumite proteine din alimente vegetale, mai ales dacă sunt consumate în stare crudă. Alimentele cel mai frecvent implicate pot fi pepenele galben, pepenele roșu, banana, castravetele, dovlecelul, uneori semințele de floarea-soarelui sau ceaiurile/plantele din familia Asteraceae, cum este mușețelul.

Pacienții descriu mâncărime sau furnicături la nivelul buzelor, limbii, cerului gurii sau gâtului, uneori ușoară umflare a buzelor sau senzație de iritație după consumul acestor alimente. De obicei, manifestările sunt locale și apar rapid, în câteva minute, dar este important ca pacientul să fie evaluat alergologic, mai ales dacă apar simptome mai intense, dificultăți de respirație, urticarie generalizată sau reacții după cantități mici de aliment”, a subliniat medicul alergolog.
Terenul atopic creşte riscul de alergie la ambrozie

Totodată, dr. Felicia Bănărescu a explicat că există persoane cu un risc mai mare de a dezvolta alergie la ambrozie, în special cei care au deja alte boli alergice, cum ar fi rinita alergică la alți alergeni.

„Riscul creşte pentru pacienţii care au deja alergie la acarieni, mucegaiuri sau epitelii de animale, astm alergic, dermatită atopică sau conjunctivită alergică. De asemenea, istoricul familial de alergii poate crește riscul, pentru că predispoziția alergică are și o componentă genetică.

Totuși, alergia la ambrozie poate apărea și la persoane care nu se știau alergice anterior. Sensibilizarea se poate produce în timp, prin expuneri repetate la polen, mai ales în zonele în care ambrozia este foarte răspândită și concentrația de polen din aer este mare. De aceea, un adult care nu a avut alergii în copilărie poate începe, la un moment dat, să prezinte simptome sezoniere de rinită, conjunctivită sau chiar manifestări de astm în lunile august-septembrie. Important este ca aceste simptome să nu fie confundate cu o răceală repetitivă și să fie evaluate alergologic”, a adăugat medicul.
Diagnosticarea alergiei la ambrozie

Atunci când ajung la medicul alergolog, pacienţii intuiesc că au o alergie, dar diagnosticul este confirmat cu certitudine prin teste cutanate sau prin analize de sânge.

„Diagnosticarea alergiei la ambrozie pornește de la istoricul clinic al pacientului. Este foarte importantă corelația dintre simptome și perioada anului în care acestea debutează. Dacă simptomele apar în mod repetat în sezonul polinic de vară-toamnă, ne gândim la ambrozie. În cabinet, diagnosticul poate fi confirmat rapid prin teste cutanate prick sau prin analize de sânge cu determinarea imunoglobulinelor E specifice pentru polenul de ambrozie.

În unele cazuri, mai ales când pacientul are sensibilizări multiple, putem folosi diagnosticul molecular, care ne arată mai precis dacă sensibilizarea este relevantă clinic, posibile reacții încrucișate între diverși alergeni, inclusiv alimentari și ne ajută să alegem corect tratamentul, cum ar fi imunoterapia alergen-specifică. De asemenea, atunci când pacientul prezintă tuse, respirație șuierătoare sau lipsă de aer, este utilă evaluarea funcției pulmonare, prin spirometrie, pentru a identifica un astm asociat sau o posibilă exacerbare a acestuia”, a precizat dr. Bănărescu.
Suplimentele nu înlocuiesc tratamentul alergologic

În ceea ce priveşte tratamentul pentru alergia la ambrozie, medicul avertizează că suplimentele alimentare la care apelează unii pacienţi pot ajuta, dar nu pot înlocui medicaţia.

„O alimentație echilibrată, somnul bun și evitarea fumatului ajută sistemul imunitar în general, dar suplimentele nu înlocuiesc tratamentul alergologic specific. Se discută tot mai mult despre rolul microbiomului intestinal în bolile alergice. Probioticele pot avea un rol adjuvant, prin susținerea echilibrului florei intestinale și prin influențarea răspunsului imun, însă nu reprezintă un tratament de bază pentru alergia la ambrozie. Ele nu înlocuiesc antihistaminicele, tratamentul nazal local, terapia pentru astm sau imunoterapia cu alergen.

Pot fi utile în anumite situații, dar alegerea lor trebuie individualizată, pentru că efectul depinde de tulpina probiotică, doză și durata administrării. De asemenea, vitamina D și C pot fi utile, doar dacă există un deficit sau o indicație medicală. Suplimentele și probioticele pot completa, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul alergologic corect, iar recomandarea mea este ca pacienții să nu amâne tratamentul corect bazându-se doar pe suplimente”, a explicat medicul.
Când se recomandă imunoterapia cu alergen

Tratamentul alergiei la ambrozie este diferenţiat şi depinde de severitatea simptomelor.

„Pentru formele ușoare ghidurile internaționale recomandă utilizarea antihistaminicelor orale și tratament local nazal. În formele moderate sau severe, corticosteroizii intranazali, singuri sau în asociere cu antihistaminice intranazale sunt foarte eficienți pentru nas înfundat, strănut și rinoree, iar pentru simptomele oculare se pot folosi picături antialergice. În prezența simptomelor de astm, pacientul trebuie evaluat și tratat corespunzător. Foarte important este că tratamentul trebuie început la timp, ideal chiar înainte de vârful sezonului, mai ales la pacienții care știu că în fiecare an prezintă o agravare a simptomelor”, a menţionat alergologul.

Pacienţii care au simptome moderate spre severe şi cei care nu mai răspund la tratamentul obişnuit, pot face imunoterapie cu alergen pentru a evita transformarea rinitei în astm.

„Imunoterapia cu alergen reprezintă singurul tratament cauzal care poate modifica evoluția naturală a bolii și poate reduce riscul de progresie de la rinită alergică la astm. Imunoterapia se poate face sublingual sau injectabil, în funcție de produs și de indicația medicului alergolog.

E bine de ştiut că efectul nu apare peste noapte. De obicei, tratamentul se face pe termen lung, în jur de 3 ani, iar beneficiile includ reducerea simptomelor, reducerea utilizării de medicamente simptomatice și scăderea riscului de progresie a rinitei către astm alergic”, a explicat dr. Felicia Bănărescu.
Cum se poate complica alergia la ambrozie

Vântul, zilele uscate și calde, poluarea și expunerea în aer liber în perioadele cu concentrații mari de polen pot agrava simptomele, mai spune medicul.

„Polenul poate fi adus în casă pe haine, păr sau încălțăminte. Recomandările practice sunt: aerisirea dimineața devreme sau după ploaie, duș și schimbarea hainelor după expunere, evitarea uscării hainelor afară în sezon, folosirea ochelarilor de soare și, dacă este posibil, monitorizarea nivelului de polen. Totodată, un aspect important este controlul plantei în mediu. Ambrozia trebuie identificată și îndepărtată înainte de perioada de înflorire, pentru că odată ce eliberează polen, impactul asupra pacienților alergici este mult mai mare”, a subliniat medicul.

Dacă există inflamație nazală prelungită, expunere la alți alergeni sau o rinită alergică asociată cu acarieni, mucegaiuri sau alergeni de animale, simptomele pot persista și după sezonul polinic, mai spune alergologul. În această situaţie, însă, pacientul trebuie reevaluat pentru a fi excluse alte cauze sau alergii asociate.

„Alergia la ambrozie nu trebuie ignorată. Diagnosticată corect și tratată la timp, poate fi ținută foarte bine sub control, în caz contrar, însă, alergia se poate complica prin afectare bronșică, adică apariția sau agravarea astmului alergic. Alte complicații pot fi legate de scăderea calității somnului, oboseală, scăderea capacității de concentrare, sinuzite repetate sau agravarea conjunctivitei alergice. La copii, simptomele netratate pot afecta somnul, atenția și activitatea zilnică. De aceea, alergia la ambrozie nu trebuie privită ca o simplă răceală de sezon, deoarece necesită un tratament specific”, a conchis dr. Felicia Bănărescu.

***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.

Sursă: hotnews