Schimbările climatice amenință România

Schimbările climatice își lasă tot mai clar amprenta asupra României. Efectele lor sunt deja vizibile în tot mai multe regiuni ale țării. Fenomenele meteorologice extreme, perioadele prelungite de secetă și reducerea rezervelor de apă subterană accelerează procesul de deșertificare. Astfel, ceea ce părea cândva o problemă izolată de mediu devine o amenințare serioasă pentru agricultură, economie și comunitățile locale.
Poate România evita scenariul din vestul Statelor Unite

Scenariul dramatic prin care trec astăzi state precum Arizona, California și New Mexico s-ar putea repeta și în România. Avertismentul vine din partea paleoclimatologului Bogdan Onac. Acesta este cercetător la School of Geosciences din cadrul University of South Florida și profesor asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Specialistul avertizează că, dacă actualele tendințe climatice vor continua, unele regiuni ale țării noastre riscă să se confrunte cu o degradare accentuată a resurselor de apă.

Bogdan Onac studiază evoluția climei de peste două decenii. Pentru cercetările sale, folosește informații extrase din peșteri, ghețari și alte arhive naturale. Concluziile sale arată că schimbările climatice afectează tot mai puternic rezervele de apă. Totodată, ele evidențiază riscurile la care sunt expuse regiunile afectate de secetă prelungită.
Ce se întâmplă atunci când consumul depășește resursele de apă

Într-un interviu acordat publicației Adevărul, expertul explică faptul că în sud-vestul Statelor Unite efectele sunt deja vizibile. În state precum Arizona, California și New Mexico, precipitațiile nu mai reușesc de ani buni să refacă apa consumată. Astfel, balanța dintre resursele disponibile și consum a devenit una negativă. „Ceea ce vedem în state precum Arizona, California sau New Mexico este un scenariu de coșmar provocat de depășirea unei limite critice: de mai bine de un deceniu și jumătate, aportul de apă din precipitații este atât de scăzut încât nu mai poate compensa consumul. S-a intrat într-o balanță negativă permanentă.

Consecința directă este că marile rezervoare subterane au început să se epuizeze într-un ritm accelerat. Oamenii au continuat să foreze tot mai adânc, sperând că vor găsi noi surse de apă potabilă, însă realitatea din teren este necruțătoare. În multe locuri, pur și simplu nu mai există apă pe care să o poți extrage. Este o epuizare structurală, o lecție dură despre ce se întâmplă când tratezi o resursă epuizabilă ca pe un sac fără fund”, a transmis acesta.

Datele arată că și România se află într-o poziție vulnerabilă. Țara noastră utilizează aproximativ 33,9% din resursele regenerabile de apă, cu mult peste pragul de avertizare de 20% utilizat la nivel european. Spre comparație, media Uniunii Europene este de doar 5,8%, ceea ce evidențiază presiunea tot mai mare exercitată asupra rezervelor de apă din România.
De ce este Oltenia considerată cea mai vulnerabilă regiune din România

Primele semne ale unui proces accentuat de deșertificare pot fi observate deja în sudul țării. Potrivit paleoclimatologului Bogdan Onac, Oltenia este regiunea din România care seamănă cel mai mult cu sud-vestul Statelor Unite din perspectiva evoluției climatice. Seceta prelungită și lipsa precipitațiilor încep să afecteze nu doar agricultura, ci și rezervele subterane de apă.

Specialistul explică faptul că schimbările climatice au modificat inclusiv circuitul natural al apei. Dacă în trecut iernile aduceau cantități importante de zăpadă, aceasta se topea treptat și alimenta pânza freatică. În prezent, acest proces are loc tot mai rar, iar rezervele de apă nu mai sunt refăcute în același ritm.

„Sunt aproape 10 sau 15 ani în care balanța este negativă și este o problemă foarte mare cu apa. Același lucru se poate întâmpla și în România, și în multe alte țări. În copilăria mea iarna era iarnă și ningea. Toată acea zăpadă se topea și intra în pământ, unde se acumula. Acum apa nu mai circulă așa cum știam noi încă de copii, de la lecțiile de științele naturii.

Astfel, dacă, de exemplu, în sud-vestul Statelor Unite sunt perioade de secetă, în exact același timp există zone în alte părți ale Globului unde plouă excesiv, pentru că apa nu mai este redistribuită ca pe vremuri, aproximativ egal peste tot. Avem tot mai multe regiuni cu secetă și tot mai multe zone în care, în compensație, plouă enorm, deoarece apa respectivă continuă să circule cumva în natură. La noi, corespondentul zonei de sud-vest din SUA este Oltenia. Și știm că în Oltenia există zone care se confruntă cu o deșertificare accentuată. Probleme cu apa avem și pe litoralul Mării Negre”, a spus el.

În lipsa unor precipitații suficiente, pânza freatică nu mai este alimentată corespunzător. În același timp, exploatarea intensivă a apelor subterane accelerează epuizarea rezervelor. Unele acvifere s-au format în sute sau chiar mii de ani, iar refacerea lor este extrem de lentă. Odată pierdute, aceste resurse nu pot fi înlocuite într-un timp scurt.
Cum poate topirea gheții din Arctica să schimbe vremea în Europa

Efectele schimbărilor climatice nu se opresc la granițele unei regiuni. Fenomenele care au loc în Arctica și zona subarctică pot influența clima la mii de kilometri distanță, inclusiv în Europa. Potrivit paleoclimatologului Bogdan Onac, toate aceste procese sunt legate între ele printr-un mecanism complex, în care oceanele au un rol esențial.

Specialistul explică faptul că topirea accelerată a gheții introduce cantități mari de apă dulce în oceane. Acest proces modifică salinitatea apei și poate afecta circulația curenților marini. În timp, astfel de schimbări pot avea consecințe majore asupra climei la nivel global.

„Ceea ce se întâmplă în zona subarctică și în Arctica influențează mai puțin circuitul strict al apei în natură, pentru că acolo este mai multă gheață. Dacă se topește, oceanul crește și, mai mult decât atât, în ocean intră apă dulce care face ca salinitatea să se schimbe, iar curenții marini să nu mai funcționeze așa cum o făceau înainte. Acestea sunt lucruri conectate într-un lanț. Din cauza acestor schimbări climatice la nivel atmosferic, ele se răsfrâng asupra circuitului marin. Când în circuitul marin se schimbă sau se blochează ceva, se pot provoca lucruri foarte dramatice”, a declarat acesta.

Una dintre cele mai importante consecințe ar putea fi încetinirea sau chiar blocarea curentului oceanic Gulf Stream. Acest curent contribuie la climatul relativ blând din nord-vestul Europei. Orice modificare semnificativă a funcționării sale poate schimba regimul temperaturilor și al precipitațiilor pe întreg continentul.
Ce a descoperit cercetătorul în timpul expedițiilor din Groenlanda

Realitatea schimbărilor climatice poate fi observată și pe teren, nu doar în datele științifice. Bogdan Onac a participat la mai multe expediții de cercetare în Groenlanda, iar ceea ce a văzut acolo l-a surprins chiar și pe el.

„Am fost în două expediții în Groenlanda, iar vara aceasta merg în a treia. Am fost șocat când, la aproape 80 de grade nord, în mijlocul zilei, la soare, am măsurat 20 de grade Celsius. Nu mi-am imaginat vreodată că o să am 20 de grade acolo. Este adevărat că noaptea era minus 1 grad pe timpul lunii august, singura perioadă în care se poate merge, pentru că iarna temperaturile pot scădea la -40 sau -50 de grade.

Vara, în schimb, când sunt 20 de grade, ghețarii se topesc într-un ritm nemaivăzut și nici măcar nu știu cum să descriu sunetul topirii lor. Este incredibil cât de mult se poate topi în timpul verii din calotele glaciare din Groenlanda. Ce am vrut să subliniez aici este faptul că, în timp ce în alte zone avem o încălzire, în altele apare o răcire accentuată”, a mai precizat specialistul.

Sursă: B1TV