Viorel Pașca și familia sa, victorie totală la Curtea de Apel București. Au scăpat până și de controlul judiciar!
Viorel Paşca, soţia sa, cei trei fii ai lor şi coordonatoarea acitvităţii din locuințele-cămin din Bihor au fost scoşi de sub control judiciar, luni după-amiază, în urma unei decizii luate în acest sens de către judecători ai Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa a respins astfel ca nefondată contestaţia procurorilor DIICOT care solicitau arestarea preventivă a suspecților în ceea ce o parte a presei, mai ales cea cu „fise”, a numit generic dosarul „azilelor groazei”.
Decizia este definitivă.
„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați - inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6.
Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitiva (...)”, potrivit deciziei Curții de Apel București în acest dosar”, se arată în minuta Curţii de Apel.
„Victorie totala pentru Viorel Pasca
A fost înlăturat si controlul judiciar.
David împotriva lui Goliat
De la începutul acestui dosar am spus același lucru: amploarea unei operațiuni nu dovedește existența unor infracțiuni, după cum numărul anchetatorilor și al autospecialelor nu transformă o suspiciune într-o probă.
În opinia noastră, acest dosar a fost construit pe imaginea unui presupus „grup infracțional organizat” și a unor acuzații de „trafic de persoane”, însă ceea ce contează nu este spectacolul începutului de anchetă, ci conținutul probelor care ajung în fața judecătorului.
Drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public ca unul excepțional.
Într-un stat de drept, justiția nu se măsoară în numărul mascaților, al girofarurilor sau al comunicatelor de presă. Se măsoară în probe, în lege și în hotărâri motivate.
Familia Viorel Pașca a cerut un singur lucru: ca acest dosar să fie judecat în sala de judecată, nu în studiourile de televiziune și nici în comunicatele organelor de urmărire penală sau în anumite probe din dosar ”scurse” către mass-media. Adevărul nu are nevoie de efecte speciale. Are nevoie doar de probe”, a transmis într-o postare pe pagina sa de Facebook avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu
Context acuzații DIICOT: Alături de Viorel Paşca au fost reţinuţi iniţial soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.
Decizia din 2 iulie, prin care, ulterior, aceştia au fost plasaţi sub control judiciar a fost atacată de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.
Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
În esență, procurorii spun că sute de persoane au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială.
Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința.
