Trei directori din industria de armament, reținuți de DNA într-un dosar de corupție

Cei trei șefi ai unor uzine de armament din București și Plopeni sunt acuzați de fapte de corupție și au fost reținuți noaptea trecută de procurorii DNA, potrivit Unirea, G4Media și TVR Info, care citează surse judiciare.

Persoanele vizate sunt Mihai Rafiu, director Uzina de Armament București, Tiberiu Alexandru Pîrvu director Uzina de Armament Plopeni și Liliana Sorescu, director Comercial Uzina de Armament Plopeni, au fost reținuți noaptea trecută de procurorii DNA.

Mai multe percheziții au avut loc joi la uzinele de armament din București și Plopeni. Cei trei directori sunt acuzați de fapte de corupție și urmează a fi prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.

Percheziții au avut loc și la uzina mecanică și la fabrica de arme din Cugir. Directorul uzinei mecanice din Cugir, Mircea Trifan, a confirmat pentru ziarul Unirea că a avut loc un control DNA, atât unității cât și la domiciliul său.

,,Un control DNA, au luat niște acte. Sunt vizat pentru că sunt directorul. Este vorba de niște achiziții de materiale electrice”, a declarat Mircea Trifan pentru sursa citată.

HotNews a solicitat DNA o reacție despre acest caz, oficialii instituției nu au răspuns până la ora publicării acestei știri.
Darău, despre directorii de fabrici de armament reținuți de DNA

Prezent vineri la „Romania India Business Forum”, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, a spus că a aflat de ancheta DNA din surse publice.

,,Știu doar informațiile publice, ca au fost percheziții, într-adevăr ca niște oameni au fost reținuți. Mesajul meu este clar și simplu, în România, un stat de drept, cine face lucruri ilegale, să plătească. În general sper ca instituțiile statului să fie eficiente, sa ia deciziile obiectiv. Dacă cineva a profitat in industria de apărare pentru foloase necuvenite să plătească”, a afirmat el.

,,Nu cred ca totul este curat in industria de apărare, cum nu cred ca în România nu mai există corupție. Dacă instituțiile statului identifică corupți, să-i pedepsească”, a adăugat Darău.

Întrebat dacă se mai aștepta la astfel de percheziții, ministrul a răspuns: ,,Nu fac pronosticuri, în general industria de apărare este un subiect extrem de sensibil, sunt convins ca pentru unii este și un subiect al tentațiilor, un stat roman puternic trebuie să identifice pe oricine face lucruri necurate.”
Acuzațiile directorului Romarm

În 14 iulie, directorul general al ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, acuza public politizarea situației și blocarea măsurilor de restructurare ale companiei pe care o reprezintă.

Într-un comunicat de presă, oficialul ROMARM a susținut că societatea nu se poate dezvolta în actualul cadru de funcționare și a avertizeazat că, în lipsa unei reforme structurale și a unei noi viziuni de business, compania de stat riscă să dispară.

Potrivit acestuia, concluziile unei analize interne realizate după preluarea mandatului arată că principalele probleme sunt generate de modul greoi de luare a deciziilor, de ruptura dintre structura centrală a ROMARM și filialele companiei, precum și de rolul limitat pe care îl are în prezent conducerea centrală.

„Structura centrală, în loc să coordoneze și să monitorizeze dezvoltarea filialelor, a fost menținută în principal ca o casă de comerț care realizează activități de intermediere”, acuza Pîrcălăbescu.

El a mai declarat că dezvoltarea bazei industriale de apărare a fost una dintre principalele teme discutate la summitul de la Ankara, la care a participat ROMARM, și a atras atenția că România se confruntă cu un deficit major în acest domeniu. Potrivit directorului general al ROMARM, numeroase active industriale au fost lăsate în paragină, investițiile au fost insuficiente, iar în ultimele trei decenii mai mult s-a distrus, s-a devalizat și nu există nicio garanție că asta încă nu se întâmplă.

Conducerea ROMARM susține că a transmis către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Guvern și Administrația Prezidențială o serie de propuneri pentru reorganizarea și eficientizarea industriei naționale de apărare. Potrivit lui Pîrcălăbescu, Guvernul și Administrația Prezidențială și-ar fi exprimat acordul de principiu față de direcțiile propuse, însă ministerul de resort nu ar fi inițiat demersurile necesare pentru punerea lor în aplicare.

Directorul ROMARM acuza, totodată, politizarea subiectului companiei, afirmând că atenția ministerului s-ar concentra asupra schimbării conducerii executive și administrative, în detrimentul măsurilor de dezvoltare a industriei de apărare.

Pîrcălăbescu a mai afirmat că ROMARM nu se opune verificărilor desfășurate de autoritățile competente și preciza că „orice investigație este binevenită”.
Despre uzina de la București

Uzina Mecanică București a fost înființată în anul 1978, în calitate de uzină anexă a Fabricii “23 August” București, sub titulatura “Fabrica de Mașini Grele Speciale”, arată datele ROMARM.

În decembrie 1990, a primit denumirea de “Uzina Mecanică București”, fiind preluată de Ministerul Apărării Naționale, ca unitate componentă a Grupului Industrial al Armatei – Regie Autonomă. După 10 ani, uzina trece sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor și este redenumită S.C. „ARSENAL” S.A. – Sucursala București.

În anul 2001, în urma reorganizării industriei de apărare, unitatea revine la denumirea “Uzina Mecanică București (UMB)” și este filială a Companiei Naționale ROMARM.
Uzina Mecanică Plopeni

Uzina a fost fondată în 1937, când guvernul român și Regia Autonomă a Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului din Ardeal au semnat un contract de construcție a unei uzine care să producă muniție și artilerie de război. Primul nume al fabricii a fost Uzina Mărgineanca, iar productia de muniție a început în anul 1941.

În 1947, uzina devine societate anonimă în cadrul Departamentului Întreprinderilor Metalurgice ale Statului. În 2000, după o serie de reorganizări și redenumiri, Uzina Mecanică Plopeni primește personalitate juridică și devine filială a Companiei Naționale ROMARM.

Uzina Mecanică Plopeni fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incediar trasor.
Primul pistol mitralieră românesc, produs la Cugir

Uzina mecanică Cugir datează din 1799, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când la Cugir au fost construite ateliere de fabricare a oțelului, fiind unele dintre primele fabrici melalurgice din Transilvania.

Expansiunea uzinei a început în 1926, prin construcția de noi linii de producție. Razboiul a dus la militarizarea fabricii care, la vremea respectivă, era condusă de specialiști în producerea de arme moderne. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiunile uzinei sunt preluate de concernul german „Herman Goring” .

Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.

Din 2001, Uzina Mecanică Cugir este filială a Companiei Naționale ROMARM.

UM Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.

În anul 2004, din SC Uzina Mecanică Cugir SA s-a divizat SC Fabrica de Arme Cugir SA.

Sursă: hotnews