Procesul Guvern-ICCJ, în ziua verdictului. Miza: aproape 1 miliard de euro

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe astăzi verdictul în procesul pe care l-a deschis Guvernului pentru plata celor 4,8 miliarde de lei, restanțe salariale câștigate de magistrați în urma valului de procese din ultimii ani. Decizia instanței supreme va fi definitivă.

În 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească toate restanțele salariale ale magistraților în termen de 10 zile, în caz contrar judecătorii stabilind pentru Executiv amendă și penalități uriașe.

Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat în 9 iulie recursul pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor l-au formulat împotriva deciziei Curții de Apel București și a stabilit data pronunțării sentinței pentru 23 iulie.

La proces, reprezentul Guvernului a cerut sesizarea CCR privind articole din legea contenciosului administrativ. El cerea ca judecătorii CCR să spună dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a reclamat nelegalitatea deciziei Curții de Apel din 5 mai, pentru că obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale, iar termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei este mult prea scurt.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat în judecată, la sfârșitul lunii martie, Guvernul și Ministerul Finanțelor, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.

Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.
Procesul, judecat rapid la Curtea de Apel București

Litigiul dintre Guvern și ICCJ s-a judecat și soluționat încă de la primul termen programat în 5 mai la Curtea de Apel București. Instanța a admis întru-totul cererea instanței supreme, inclusiv solicitarea ICCJ privind sancționarea Guvernului pentru neplata restanțelor.

Astfel, Curtea a obligat Guvernul să facă toate demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziția ICCJ sumele necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale din justiție. În total, 4,8 miliarde de lei.

În plus, a impus Guvernului un termen de 10 zile, după ce decizia va rămâne definitivă, pentru a plăti restanțele magistraților. În caz contrar, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, precum și penalități de 1%/zi din suma de plată.

Penalitățile ar reprezenta 9 milioane de euro pe zi, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Conflictul Guvern-ICCJ a ajuns și la Curtea Constituțională

Cu o săptămână înainte de procesul de la instanța supremă, premierul Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a spus Bolojan.

Premierul a mai subliniat atunci că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

După anunțul premierului privind sesizarea CCR în litigiul cu instanța supremă, Înalta Curte a reacționat cu noi acuzații de „presiuni asupra justiției” la adresa Executivului.

Sursă: hotnews