Cum transformă Trump NATO într-o afacere: „Trebuie să facem SUA să înțeleagă că Europa nu trebuie luată ca...

SursăPreședintele american Donald Trump a transformat o alianță transatlantică veche de generații, clădită pe valori democratice comune, într-un cadru cu care se simte mai în largul său — o afacere. Liderul de la Casa Albă a convins statele membre ale NATO să-și majoreze semnificativ cheltuielile de apărare și să investească masiv în armament american destinat Ucrainei. În această săptămână, la reuniunea anuală a liderilor alianței, președintele SUA va readuce în prim-plan tema sumelor pe care europenii le pot aloca pentru echipament militar american, notează Politico. Această schimbare, care reflectă abordarea din ce în ce mai tranzacțională a administrației față de unii dintre cei mai apropiați aliați ai Americii, riscă să înlocuiască discuțiile privind extinderea numărului de membri sau apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei. De asemenea, aceasta a tensionat legăturile care odinioară mențineau grupul unit — transformând alianța într-una modelată mai mult de interesele naționale decât de idealuri comune. „Europa va rămâne încă o vreme dependentă de SUA”, a declarat un diplomat european. „Prin urmare, nu este în interesul nostru să provocăm conflicte. Dar trebuie, de asemenea, să facem SUA să înțeleagă, într-un mod ferm, că Europa nu trebuie luată ca atare, că și noi avem propriile noastre interese”. Matt Whitaker, ambasadorul SUA pe lângă NATO, a subliniat aspectul economic al summitului din acest an, care va avea loc la Ankara, în Turcia, în zilele de 7 și 8 iulie. Washingtonul „salută eforturile europene de a spori producția din domeniul apărării și de a reduce reglementările”, a declarat el reporterilor cu câteva zile înainte de forum. „Însă, cu siguranță, nu susținem retorica protecționistă pe care o includ adesea multe inițiative europene din domeniul apărării. Acesta este un aspect care ar putea fi abordat în cadrul summitului și cu privire la care sperăm să ajungem la un acord”. Whitaker a lăudat aliații pentru că au alocat aproape 120 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de apărare în ultimul an, jumătate din această sumă fiind destinată echipamentelor fabricate în SUA, și a calificat acest lucru drept un „început bun”. Această investiție este semnificativ mai mare decât cea de la summitul de anul trecut, când aliații s-au lăudat cu cei 90 de miliarde de dolari suplimentari pe care îi investiseră. Ea vine în urma cererii lui Trump ca aliații să-și majoreze cheltuielile de apărare de la 2% din PIB la 5%, sub amenințarea pierderii sprijinului SUA. Cel de-al 47-lea președinte american a amenințat în repetate rânduri că va părăsi alianța dacă țările nu își vor respecta angajamentele. Iar secretarul apărării, Pete Hegseth, a condiționat creșterea cheltuielilor de apărare de accelerarea vânzărilor de arme americane către aliați. Această atitudine care pune afacerile pe primul plan a caracterizat, într-o oarecare măsură, fiecare dintre cele șase summituri anuale organizate de Trump pe parcursul celor două mandate ale sale. Totuși, ea a devenit din ce în ce mai evidentă pe măsură ce președintele lansează ideea anexării Groenlandei, ezită în privința sprijinului acordat de SUA Ucrainei și impune tarife severe membrilor NATO. Abordarea se inspiră, de asemenea, din strategia lui Trump de a cere lumii să cumpere produse americane, fără a oferi prea multe în schimb sub forma unor acorduri comerciale reciproce. Europa joacă jocul — cel puțin deocamdată. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei vizite la Washington luna trecută, a declarat că investițiile europene susțin 110.000 de locuri de muncă americane prin comenzi de arme din SUA în valoare de 300 de miliarde de dolari. Iar Regatul Unit și Germania, cu câteva zile înainte de summit, au anunțat planuri de a produce arme americane în țările lor, sub licență.

„Secretarul general dorește să transforme summitul într-un eveniment dedicat încheierii de acorduri, în cadrul căruia companiile să anunțe colaborări”, a declarat un al doilea diplomat european, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil. „Dacă Trump va considera evenimentul din industria de apărare ca fiind unul pozitiv, atunci ar putea să privească și summitul de la Ankara și, sperăm, NATO, ca pe ceva pozitiv”. Oficialii europeni recunosc că nu vor putea prezenta la Ankara nimic care să se apropie măcar de amploarea evenimentelor de la summitul de anul trecut de la Haga. Totuși, aceștia menționează că intenționează să anunțe acorduri în valoare de miliarde de dolari, precum și organizarea unui forum dedicat industriei de apărare, care va avea loc în paralel cu summitul. „Vrem să intrăm acolo, să ne îndeplinim angajamentele privind cheltuielile și securitatea și să plecăm înainte ca ceva să meargă prost”, a declarat un al treilea diplomat european. „Trebuie să facem asta pentru propria noastră securitate, dar, evident, există și un alt aspect al acestei chestiuni”. Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Însă joi, Trump a criticat țări precum Germania pentru că nu își respectă obligațiile financiare. „Statele Unite cheltuiesc, de departe, mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, pentru a le proteja, fără a obține niciun beneficiu din asta”, a scris el pe rețelele sociale. Statele membre ale NATO s-au simțit tratate cu o atitudine deosebit de dură în ultimele luni, după ce Donald Trump i-a surprins pe aliații NATO cu anunțurile privind retragerea trupelor din Germania și anularea desfășurării de trupe în Polonia. Europa rămâne, de asemenea, în stare de alertă din cauza războiului din Ucraina și a incursiunilor Rusiei tot mai aproape de granița estică a NATO. Liderii se confruntă cu problema modului în care continentul se va apăra, având în vedere că Statele Unite sunt tot mai puțin dispuse să sacrifice vieți omenești și resurse financiare pe acest continent. Se preconizează că Pentagonul va anula planul de a trimite rachete Tomahawk în Germania, în parte deoarece oficialii sunt îngrijorați că Rusia ar putea interpreta acest gest ca pe o escaladare, lăsând Berlinul cu puține soluții pentru nevoile sale urgente de arme cu rază lungă de acțiune. Anul acesta, Departamentul Apărării a mutat, de asemenea, două birouri care se ocupau în mod tradițional de vânzările militare către străinătate în cadrul departamentului său de achiziții și întreținere. Această măsură face parte dintr-o reorganizare mai amplă menită să acorde prioritate exporturilor din domeniul apărării și să încurajeze țările să achiziționeze echipamente americane. În ultimele săptămâni, administrația și-a exprimat și mai clar dorința de a remodela alianța. Luna trecută, la Bruxelles, Hegseth le-a ținut o prelegere intimidantă miniștrilor apărării din NATO, criticând cultura politică europeană și avertizând oficialii că SUA își reconsideră prezența militară pe continent. El a mai spus că Pentagonul a demarat o revizuire a trupelor staționate pe bătrânul continent. NATO nu este decât un „tigru de hârtie” care se află într-o „codependență nesănătoasă” față de forțele americane, a afirmat șeful Pentagonului. Acesta s-a plâns că aliații nu au ajutat SUA în războiul cu Iranul, deși nu fuseseră informați în prealabil cu privire la acesta și nici nu li s-a cerut ajutorul până când Iranul nu a închis Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20 la sută din petrolul mondial. Alianța „trebuie să redevină o alianță militară cu o linie dură”, a afirmat el. Una „care să dispună de capacități militare reale, capabile să asigure descurajarea chiar aici, pe continent, și să preia conducerea în ceea ce privește apărarea convențională a Europei”. Citește și: Poliţia din Turcia a arestat zeci de activişti şi politicieni critici la adresa NATO, cu câteva zile înaintea summitului de la Ankara Cum încearcă „consilierul matrimonial” să salveze relația dintre Trump și aliații europeni, înainte de summitul din Turcia.